Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetarii imaginarului literar din România, o componenta fundamentala a moștenirii culturale și a identitații noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creata de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profunda și mai fertila decit definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului consta in structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traverseaza mai multe epoci, depașind imparțirea tradiționala pe secole și grupuri de scriitori.
„Enciclopedia imaginariilor din România iși propune sa ofere o perspectiva sinoptica asupra moștenirii culturale și a identitaților spirituale din România. Avind in centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune in evidența principalele domenii ale reprezentarilor colective românești. Conceptele științifice directoare sint: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cimpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractala. Aceasta imagine panoramica a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește sa faca posibile aprofundarea și cultivarea identitaților naționale, locale și de grup, in cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)