Inchisorile din Romania si personajele lor de poveste Rasfoieste

Inchisorile din Romania si personajele lor de poveste

Mituri urbane si relatari istorice, preluate din surse scrise si orale, despre fenomenul penitenciarelor autohtone si „actorii” sai de poveste (neagra) – atat detinuti, cat si tortionari – intrati definitiv in mitologia populara.   Familia lexicala a termenului „inchisoare“ cunoaste o multime de sinonime, de la cele folosite in mod curent – precum „puscarie“, „penitenciar“ sau „temnita“ – la cele mai mult sau mai putin argotice, cum sunt „ocna“,  „zdup“, „beci“, „parnaie“, „popreala“, „/la/ racoare“, „mititica“, „bulau“, „gherla“, „cremenal“, „tuhaus“, „zarca“ si, chiar, printr-o oribila metonimie scatologica, „hardau“. Sunt consemnate si o serie de regionalisme: „ariste“ (in Transilvania, Maramures si Bucovina), „calisca“ si „pitigoaica“ (in Transilvania), „robsag“ (in Maramures) sau „prinzare“ (in Olt). La capitolul arhaisme sunt de semnalat „paza“ si „tumurluc“. Un frantuzism invechit, preluat fonetic, este „prizon“ (in original, „prison“). Fenomenului ii sunt asociati si termeni ca recluziune, lagar, fenomen concentrationar, arest, celula, carcera etc. In aceste locuri de trista si cutremuratoare amintire au vietuit o sumedenie de personaje de poveste, deopotriva detinuti, gardieni si tortionari, multi dintre ei intrati definitiv in mitologia populara, desi de facturi extrem de diverse, de la „Maromet” care „bate cu parul“ la „Chilia-n port“, la Arsenie Boca, actant al unor fabuloase, desi neconfirmate performante telekinetice, ori de la banditul Terente, replica moderna a lui Priap, la victimele sistemului comunist concentrationar de inspiratie sovietica („Fenomenul Pitesti“, dar nu numai!) ori, mai nou, a nerecunoscutei „inchisori CIA“. Sfinti, banditi sau tortionari, criminali in serie, pungasi de toate categoriile, infractori diversi, femei usoare de altadata sau barbati cu greutate de azi, teroristi vechi si noi, dar si victime ale persecutiilor politice ori faptuitori ale unor presupuse delicte de constiinta, martiri ai neamului prinsi in circumstante tragice – cu totii au ajuns, intr-un context sau altul sa populeze puscariile – dar si mitologia populara! -, lor fiindu-le asociate atatea si atatea istorisiri aparte, romantate sau nu, dincolo si dincoace de limita verosimilului…

Spune-ti opinia